Nu ştiu dacă-i bine sau nu să împlineşti 65 de ani, cum i s-a întîmplat colegului şi prietenului Ilie Dan!…

Într-o asemenea situaţie, cel în cauză se gîndeşte şi acţionează pentru apariţia unui volum omagial, ca apoi, din 5 în 5 ani să ceară de la prieteni şi colaboratori (de obicei printr-un intermediar) alte şi alte materiale (studii sau articole) în onoarea sa. Profesorul doctor Ilie Dan nu s-a gîndit la un asemenea volum şi nici nu se putea gîndi, fiind pensionat înainte de vreme – caz fără precedent în Facultatea de Filologie (astăzi de Litere) de la Iaşi, din anii marilor epurări.

L-am cunoscut spre sfîrşitul anului 1956, ca „boboc” la Facultatea de Filologie (eu fiind în anul al III-lea), cînd a citit în cenaclul nostru literar cîteva pagini de proză. Îi reţin glasul avîntat, cu intonaţii bine marcate. Era un tînăr înăltuţ şi subţire ca o trestie, cu ochi mici iscoditori şi cu un zîmbet copilăresc, însoţindu-şi cuvintele de gesturi largi. Credeam că se anunţă un viitor mare prozator, dar n-a fost să fie aşa. Deprins să umble în cămaşă, bondiţă şi iţari (iarna cu sumănel), părea cam stîmtorat în „straiele nemţeşti”cumpărate de la Gura Humorului sau de la Suceava.

Peste cîţiva ani, în octombrie 1962, după ce am fost doi ani şi jumătate profesor în satul Drăguşeni, jud. Iaşi, şi un an şi jumătate inspector şcolar la fostul raion Bîrlad (cînd nu am putut citi nimic din cauza multor obligaţii neprofesionale!), am venit prin concurs, la Catedra de Limba Română a Facultăţii de Filologie, unde Ilie Dan era asistent de la absolvire (1961).

În peste patru decenii de activitate în aceeaşi facultate, în afara unor momente uşor tensionate, am avut cu distinsul meu coleg relaţii bune, amicale şi, de la o vreme, prieteneşti. Am scris în mai multe rînduri despre unele cărţi ale sale, cum şi el a prezentat în presă unele cărţi ale mele.

Ilie Dan s-a născut in satul Pîrteştii de Jos, jud. Suceava, la 11 septembrie 1938, părinţii săi fiind ţărani din neam în neam. Face şcoala primară în sat, liceul (de trei ani) la Suceava, iar studiile universitare la Facultatea de Filologie a Universităţii din Iaşi (1956-1961). Din 1961 pînă în 2001, la pensionare, urcă toate treptele universitare: asistent, lector, conferenţiar, profesor, fiind doctor în filologie cu teza Toponimia Văii Soloneţului (publicată). A ţinut o seamă de seminarii şi cursuri, îndeosebi Istoria limbii române şi Curs de onomastică românească (toponimie şi antroponimie), a condus lucrări de licenţă etc.

Timp de trei ani a fost lector de limbă, literatură şi civilizaţie românească la Université de Provence din Aix-en-Provence (Franţa), unde a desfăşurat activităţi care s-au bucurat de un răsunător succes atît în Franţa, cît şi în ţară.

Pentru studenţii săi din Iaşi şi din Franţa a publicat o seamă de lucrări, pe care profesorul le-a numit într-un curriculum vitae.

A participat la congrese, colocvii şi alte întîlniri ştiinţifice cu un mare număr de comunicări pe probleme de specialitate, care ulterior au văzut lumina tiparului.

A colaborat şi colaborează la numeroase publicaţii ştiinţifice, literare şi de cultură, precum şi la unele ziare (acestea mai cu seamă din zona Moldovei). De mai multe decenii este colaborator al postului de radio–Iaşi, unde a susţinut emisiuni care s-au bucurat şi se bucură de mare audienţă.

În cei 40 de ani de activitate universitară (1961–2001), profesorul Ilie Dan a publicat 40 de cărţi, dintre care 15 originale şi 25 de ediţii, 196 studii şi articole de specialitate şi 165 de recenzii. Se înţelege că, din 2001 pînă astăzi, bibliografia a crescut cu cărţi, studii, articole şi recenzii, pentru că ritmul în care lucrează Ilie Dan este unul alert, dublat de calitate intelectuală inconfundabilă, de înaltă ţinută. Aş putea spune, fără a greşi, că nici unul dintre profesorii Facultăţii de Litere din Iaşi nu a publicat mai mult şi nu este atît de prezent în lumea ştiinţifică şi publicistică.

În cartea Altfel de martori (Iaşi, 2002), Ilie Dan prezintă unele date care ţin de satul său natal, de familie, de copilărie şi adolescenţă. Le-a fost şi le-a rămas recunoscător celor care i-au deschis drumuri de carte, aşa cum le-a rămas recunoscător unora dintre profesorii săi de la Universitate. Între aceştia, un loc foarte însemnat, poate cel dintîi, îi este acordat profesorului Theofil Simenschy, mare cunoscător al limbii şi culturii sanscrite, traducător al scrierii Panciatantra, adică Cele cinci cărţi ale înţelepciunii, publicată în mai multe ediţii.

În afara cărţilor sale de lingvistică românească şi de istorie literară, Ilie Dan a publicat cinci cărţi de poezie (Cumpăna gîndului; Semnul zăpezii; Furtuna unui anotimp; Orga inimii; Draperia de ceaţă), care aduc în atenţia criticii un poet de autentic talent, stăpînind cu luciditate marile comori ale limbii.

Un capitol aparte în activitatea cărturărească a lui Ilie Dan îl constituie activitatea sa de editor (îngrijitor de ediţii). Cele 25 de ediţii şi antologii publicate, între care I. I. Mironescu, Scrieri, şi Mihai Codreanu, Scrieri (două volume) (în colaborare cu Constantin Ciopraga), adevărate ediţii critice, sînt modele pentru alţi editori. S-a ocupat şi de reeditarea unor cărţi de lingvistică, acestea fiind Limba română, vol.I, de Sextil Puşcariu, Cercetări şi studii, tot de Sextil Puşcariu, şi Expresivitatea limbii române de D. Caracostea. A publicat mai multe dintre scrierile lui Al. O. Teodoreanu şi, cu siguranţă, are în vedere o ediţie critică a operei acestui mare scriitor care, ca şi alţi mari cărturari, a făcut un stagiu de zece ani în puşcăriile comuniste.

Fiu al unui ţăran analfabet din zona muntoasă a Bucovinei, Ilie Dan, deşi suferind, desfăşoară o activitate care îl plasează în elita culturală a ţării. Energic, tenace, neinvidios, nebîrfitor şi nemăreţ, prin munca sa dăruită nouă tuturor, reprezintă un model de cărturar, un mare iubitor de oameni şi un adevărat patriot, într-o vreme în care demagogia şi hoţia caracterizează o bună parte a contemporanilor noştri.

Ion POPESCU-SIRETEANU

2%

din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și sprijinirea directă a Asociației pentru Antreprenoriat Comunitar, nu către stat. Ajută-ne să luptăm în continuare pentru cele ce-ți sunt dragi: Dezvoltarea Personală, Comunitară și Socială. Descarcă formularul și depune-l la agenția ANAF de care aparții până pe 31 iulie.